V-ati gandit ca tot ce muscati, ce mestecati si ce inghititi va influenteaza direct functionarea organismului si fiecare organ in parte? Cel mai important organ pe care il tintesc alimentele ingerate este chiar creierul. De ce va simtiti obositi, apatici dupa masa? De ce sunteti agitati noaptea? Haideti sa vedem ce alimente hranesc cu adevarat creierul.
Zilele trecute am urmarit un documentar marca TED, foarte interesant, cu privire la modul cum alimentaia ne influenteaza sanatatea celui mai important organ, respectiv creierul. Si pentru ca “ideile merita impartasite”, ne-am gandit sa ducem mai departe mesajul. Specialistul Mia Nacamulli a vorbit despre ce s-ar intampla daca ai scoate toata hidratarea din creier si ai imparti-o in continutul sau nutritional.
“Aproape toata greutatea creierului dumneavoastra deshidratat ar veni din grasimi, cunoscute si ca lipide. In restul materiei creierului ati gasi proteine si aminoacizi, urme de micronutrienti si glucoza. Creierul este, bineinteles, mai mult decat suma partilor sale nutritive, dar fiecare componenta are un impact diferit asupra functionarii, dezvoltarii, dispozitiei si energiei. Astfel ca apatia de dupa pranz sau agitatia pe care o simtiti noaptea tarziu ar putea fi efectele alimentatiei asupra creierului dumneavoastra”
ne spune Mia Nacamulli.
Cele mai importante grasimi din structura creierului sunt omega 3 si 6.
Acesti acizi grasi esentiali, care au fost corelati cu prevenirea bolilor degenerative ale creierului, sunt asimilati de organism din alimentele pe care le consumam. Drept urmare, este indicat sa includem in dieta zilnica alimente bogate in acizi omega, cum ar fi nucile, semintele si pestele gras. Astfel, ajutam la crearea si pastrarea membranelor celulare.
Acizii omega sunt grasimi bune pentru creierul dumneavoastra, dar ingerarea frecventa a altor grasimi nesanatoase, precum grasimile saturate, pot compromite sanatatea creierului. Proteinele si aminoacizii, nutrientii de baza ai cresterii si ai dezvoltarii ne influenteaza starea de spirit si maniera in care ne comportam.
“Aminoacizii contin precursorii neurotransmitatorilor, mesagerii chimici care poarta mesajele intre neuroni, afectand lucruri precum dispozitia, somnul, atentia si greutatea. Sunt unul dintre motivele pentru care ne simtim calmi dupa ce mancam o farfurie mare de paste sau mai alerti dupa o masa bogata in proteine. Combinatiile complexe de compusi din mancare pot stimula celulele creierului sa elibereze norepinefrina care schimba dispozitia, dopamina si serotonina. Dar drumul spre celulele creierului este complicat si aminoacizii trebuie sa concureze pentru acces limitat. O dieta variata ajuta la mentinerea unei combinatii echilibrate de mesageri ai creierului si impiedica oscilarile de dispozitie”
ne mai invata Mia Nacamulli.
Asa cum se intampla in cazul celorlalte organe din corp, creierul nostru se bucura de un aport constant de micronutrienti. Antioxidantii din fructe si legume ajuta creierul sa lupte cu radicalii liberi care distrug celulele creierului, facandu-l sa lucreze bine pentru o perioada mai lunga de timp.
Noi, Camara cu Merinde, credem puternic in importanta consumului de fructe si legume, care ne ajuta sa eliberam toxinele din corp. Si nu traim in cea mai fericita epoca, ci intr-o piata bazata pe consum, cu industrializare puternica din care rezulta un mediu poluat. Este important sa oferim corpului micronutrienti, precum vitaminele B6, B12 si acidul folic. Fara acestia creierul nostru ar fi predispus la boli cerebrale si declin mintal.
De asemenea, mineralele precum fierul, cuprul, zincul si sodiul sunt fundamentale sanatatii creierului si dezvoltarii cognitive timpurii. Si, asa cum v-am povestit in articolele anterioare, organismul functioneaza precum o masina si are nevoie de combustibil in cantitati semnificative pentru a elibera energia care ne este necesara pentru a functiona corect.
Nutrientii sunt valorosul gaz al creierului.
Ei sunt cei sintetizati de organism. Si de ce spunem ca este nevoie de o cantitate mare de combustibil? Desi creierul uman constituie doar 2% din greutatea corpului nostru, el foloseste pana la 20% din resursele noastre de energie.
Majoritatea energiei provine din carbohidratii pe care corpul nostru ii transforma in glucoza sau zahar in sange. Lobii frontali sunt atat de sensibili la picaturi de glucoza incat o schimbare in functia mintala e un semn principal al deficitului de nutrienti. Este foarte important sa citim pe etichetele produselor ce tip de carbohidrati ne pregatim sa mancam.
Acestia vin in trei forme: amidon, zahar si fibra.
Pe majoritatea etichetelor nutritionale sunt trecute toate intr-o singura categorie, a carbohidratilor, insa raportul dintre subgrupele zahar, amidon, fibra si cantitatea totala de carbohidrati conteaza foarte mult cand vine vorba de sanatatea creierului. Un aliment cu un indice glicemic ridicat, ca painea alba, provoaca eliberarea rapida a glucozei in sange; iar apoi urmeaza caderea. Nivelul de zahar din sange scade brusc si cu el, si atentia si dispozitia. Pe de alta parte, ovazul, cerealele si legumele au un grad mai scazut de eliberarea a glucozei, sustinand un nivel constant al atentiei. Pentru o putere sustinuta a creierului, este esential sa alegem o alimentatie bogata in nutrienti.
Deci, aveti grija la ce muscati, ce mestecati sau inghititi!
